Cu capu' la Mos Craciun


Pe cinstite, am fost cu gandul la Moş Crăciun dar cum "imaginaţia prinde viaţă" am fost cu capu' la Moş Crăciun.

Intre tradiţie şi superstiţie

In fiecare an, în noaptea sărbătorii Sfantului Andrei, tradiţia este să punem grau la încolţit şi sa-l păstrăm pană în noaptea trecerii de peste an şi cum va fi graul încolţit aşa va fi şi anul. Dacă e frumos şi verde un an îmbelşugat. Aşa că zis şi făcut, nu m-am dezis, şi am încercat din răsputeri ca graul "semănat" de mine să fie cat mai frumos. Ceea ce înseamnă că de acum îmi propun să fie un an spornic, fără "crize" de tot felul. A început cronometrarea!

Parcul Unirii amenajat pentru sarbatori


Parcul Unirii din centrul capitalei a fost amenajat pentru sarbatorile de iarna pentru un centru demn de o capitala europeana. In parc se afla o scena unde se tin si se vor derula in toata aceasta perioada evenimente adresate tuturor varstelor in specificul sarbatorilor. A mai fost amenajat un patinoar iar pe alei casute ca in povesti unde vanzatorii te imbie cu tot felul de surprize.

Sania lu' Mos Craciun

Wow! Sania lui Mos Craciun a aterizat pe gazonul din parcul Pietei Unirii nereusind sa mai alunece din lipsa zapezii. Se crede ca a luat-o la picior prin oras.
In caz de intarziere nu va faceti griji, inseamna ca a ramas blocat in trafic.

Don't worry! Santa Claus is comming to town!

Paul Coelho - o poveste de Craciun

Am primit un mail cu urari de sarbatori din partea arhicunoscutului scriitor contemporan Paul Coelho, ca unui cititor, lucru care sincer va spun m-a coplesit. La un cadou mai frumos nu ma asteptam.
Atasat la mail o poveste in spiritul Craciunului, pe care am simtit nevoia sa o dau mai departe.


The music coming from the house

Paulo Coelho

On Christmas Eve, the king invited the prime minister to join him for their usual walk together. He enjoyed seeing the decorations in the streets, but since he didn’t want his subjects to spend too much money on these just to please him, the two men always disguised themselves as traders from some far distant land.
They walked through the centre of the city, admiring the lights, the Christmas trees, the candles burning on the steps of the houses, the stalls selling gifts, and the men, women and children hurrying off to celebrate a family Christmas around a table laden with food.
On the way back, they passed through a poorer area, where the atmosphere was quite different. There were no lights, no candles, no delicious smells of food about to be served. There was hardly a soul in the street, and, as he did every year, the king remarked to the prime minister that he really must pay more attention to the poor in his kingdom. The prime minister nodded, knowing that the matter would soon be forgotten again, buried beneath the day-to-day bureaucracy of budgets to be approved and discussions with foreign dignitaries.
Suddenly, they heard music coming from one of the poorest houses. The hut was so ramshackle and the rotten wooden timbers so full of cracks, that they were able to peer through and see what was happening inside. And what they saw was utterly absurd: an old man in a wheelchair apparently crying, a shaven-headed young woman dancing, and a young man with sad eyes shaking a tambourine and singing a folk song.
‘I’m going to find out what they’re up to,’ said the king.
He knocked. The music stopped, and the young man came to the door.
‘We are merchants in search of a place to sleep. We heard the music, saw that you were still awake, and wondered if we could spend the night here.’
‘You can find shelter in a hotel in the city. We, alas, cannot help you. Despite the music, this house is full of sadness and suffering.’
‘And may we know why?’
‘It’s all because of me.’ It was the old man in the wheelchair who spoke. ‘I’ve spent my life teaching my son calligraphy, so that he could one day get a job as a palace scribe. But the years have passed and no post has ever come up. And then, last night, I had a stupid dream: an angel appeared to me and asked me to buy a silver goblet because, the angel said, the king would be coming to visit me. He would drink from the goblet and give my son a job.
‘The angel was so persuasive that I decided to do as he said. Since we have no money, my daughter-in-law went to the market this morning to sell her hair so that we could buy that goblet over there. The two of them are doing their best to get me in the Christmas spirit by singing and dancing, but it’s no use.’
The king saw the silver goblet, asked to be given a little water to quench his thirst and, before leaving, said to the family:
‘Do you know, we were talking to the prime minister only today, and he told us that an opening for a palace scribe would be announced next week.’
The old man nodded, not really believing what he was hearing, and bade farewell to the strangers. The following morning, however, a royal proclamation was read out in all the city streets; a new scribe was needed at court. On the appointed day, the audience room at the palace was packed with people eager to compete for that much-sought-after post. The prime minister entered and asked everyone there to prepare their paper and pens:
‘Here is the subject of the composition: Why is an old man weeping, a shaven-headed woman dancing, and a sad young man singing?’
A murmur of disbelief went round the room. No one knew how to tell such a story, apart, that is, from the shabbily dressed young man sitting in one corner, who smiled broadly and began to write.

Based on an Indian story.


Translated from the Portuguese by Margaret Jull Costa

Craciunul - moda si modul in care-l traim

Incep pregătirile pentru sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej cu care şi noi reflectăm la o naştere a noului an. Pentru a te debarasa de corvoadele vieţii cotidiene şi de mulţi prieteni “buni” şi “binevoitori” m-am gandit sa-mi închid porţile sufletului pentru a sărbatori aceste momente frumoase ale anului. E ciudat şi totusi de înţeles cu toate crizele acestei lumi cum oamenii, romanii, nu mai primesc şi nu mai dăruie din tot sufletul urări şi felicitări. Pana şi aceste urări au trendul lor. In acest an nu ştiu ce este la modă, recunosc că pentru lumea actuală sunt o demodată. Anii trecuţi erai în ton cu moda dand sms-uri, pe urmă felicitari virtuale, şi tot era bine, deoarece acum ne-am închistat de tot, acum ne ascundem după brazii pe care nu-i putem cumpăra.
Colindul e şi el un job chiar cu program prestabilit de marketing cu scopul unor venituri peste asteptări.
Pentru unii e vacanţă preferand să sărbătorească departe de ţară, neuitand ca după anul nou să “audă” semenii lor unde au petrecut. Pentru a-i domina un an întreg că puterea lor financiară este egală cu puterea de influenţă asupra lor.
Cred ca mai există şi alte perspective de a privi situaţia, dar o concluzie ar fi că dacă nu eşti la modă rişti să rămai singur chiar şi de sărbători.

Recenzia filmului "Something's gotta give"

Recenzia comediei romantice "Something's gotta give", in traducere "Ceva, ceva tot o sa iasa" o puteti urmari pe linkul atasat.
Gandesc si eu naiv ca ceva, ceva o sa iasa la postarea CV-ului pe ze best-ul site de recrutari ca redactor de recenzii filme.

http://ro.shvoong.com/movies/1833135-gotta/

Speranţa iertării

Părăsit-am locul, chiar şi jocul,
Am plecat fără să-ţi spun, copil drag şi bun,
Unde mi-e mintea şi care e scopul.
De grijă, sufletul mi-e strâns –
Să-l strâng în pumn nu e de ajuns.
Să ştii că plâng şi speri că vei ierta
Că am fugit, nu voi uita.
Şi sper că, de ne vom revedea,
Cu greu am să pot uita
Că am lăsat un suflet ca de nea
Să-mi zvârlu mintea undeva
Nici eu nu ştiu, de parcă aiurea
Să mă afund în lava unui crater
Cu zgomot ca de gater,
Cu sufletul topit eu sper să adun bucăţi,
Să refac un tot, nu poţi,
Liantul de-l vei vedea, eu sper că ma vei ierta.
12 Decembrie 2008

Trimiteti un mesaj de Craciun crestinilor-ortodocsi din Kosovo


Pe site-ul http://www.lacasuriortodoxe.com/ gasiti un apel umanitar catre crestinii ortodocsi din Kosovo. Nu costa nimic decat sa avem sufletul deschis fata de semenii nostri si sa le trimitem un mesaj in spiritul sarbatorilor ce se apropie.

Urmati linkul si instructiunile de utilizare:


Concert de colinde la Radiodifuziunea Romana

Formatia vocal-instrumentală de muzică veche Anton Pann va susţine, printre alti invitaţi, un concert de colinde la Radiodifuziunea Romana pe data de 9 decembrie, ora 19.00, concert dedicat Zilei Internaţionale a Cantului Coral.

Preţul unui bilet este de 6 RON.


Amintirea unei vizite la M-rea Pissiota

In aceasta vara am fost impresionata de vizitarea M-rii Pissiota ce se afla pe un drum adiacent DN1 ce se lungeste pe langa localitatea Potigrafu.
Printre casele obisnuite ale localnicilor ti se arata o manastire cu o arhitectura aparte pentru stilul bisericii ortodoxe, ea fiind construita in anii 1928-29 de Nicolae Pissiota, intreprinzator aroman din banii proprii, in stil italian. La subsol se afla muzeul cu obiecte de colectie ce au apartinut candva familiei Pissiota.

In curtea manastirii se poate vizita si o mica ferma ce incanta inima si privirea vizitatorilor de toate varstele. Poti vedea pauni facandu-si coada evantai, struti obisnuiti sa smulga fire de iarba din mana vizitatorilor, caprioare si alte specii de pasari si animale.

M-a impresionat grija si iubirea fata de aceste animale pe care nu pot spune ca am vazut-o la vreo gradina zoo de la noi.

Top 25

Top25.ro

Directorul meu info